Nu sunt italian, stați fără grijă, dar îmi place pizza. O dată pe lună măcar, ies în oraș să-mi satisfac pofta.
Bine, știu că unii vor spune că e mai bună cea făcută acasă, că pui tu ce vrei în ea și ce iți place și că ieși mai ieftin . Poate aveți dreptate nu vă contrazic , dar ce te faci dacă nu știi să gătești sau dacă nu ai chef să te enervezi că ți s-a ars din cauză că nu ai cuptorul bun?
Ieși în oraș, te duci la „locul de făcut pizza” , dai comanda și cu asta-basta. Vei fi și sătul și relaxat. Basta ? (Acesta-i un cuvânt italian, uite că am început să vorbesc și limbi străine!)
Nu e „basta”, pentru că am o curiozitate ce mă roade și nu-mi dă pace. Cum fac ăștia pizza așa de bună ?
Care este secretul? Culmea e, că nu e mare secret sau cel puțin așa cred eu. Pentru că, dacă ești un pic atent atunci când intri într-un local care servește pizza, poți să știi de la început la ce te poți aștepta să găsești în farfurie.
Cum? Simplu ! Majoritatea au locul de gătit deschis, vizibil consumatorilor, iar dacă arunci un ochi poți observa un lucru foarte important în prepararea pizzei: cuptorul.
Știu că și ingredientele contează, știu că și măiestria lucrătorului contează, dar dacă toată munca ta ți-o ” arde” un cuptor prost sau aiurea folosit, ce te faci ? Adio pizza!
Așa că puțină informație nu strică, iar dacă nu ești prea comod, la o căutare simplă ” cuptoare pizza ” găsești o grămadă de informații despre acestea. Variante peste variante, versiuni peste versiuni, electrice, pe gaz, pe lemn.
Iar apare întrebarea: Care e mai bun ? Sincer nu știu, dar pe unde am umblat și pe unde am mâncat, majoritatea foloseau în primul rând cuptoare electrice, apoi cele pe gaz sau pe lemne. Avantajul major al celor electrice este simplitatea, ușurința utilizării, economia de energie și productivitatea. În ceea ce privește marca, te uiți după cei mai buni, logic, iar în acest domeniu am înțeles că Bilancia sunt lideri pe piața românească.
Dacă vă ajută su nu aceste mici ” ponturi” depinde doar de voi, dar e păcat să ratezi o pizza…ca la mama acasă,doar pentru simplu fapt că nu ți-ai aruncat un ochi în bucătăria localului respectiv!
4 comentarii la „Pizza….ca la mama acasă”
Cornel, eu am un aragaz de 15 ani şi gătesc pizza de două ori pe lună sau ma bine zis când am timp.
Cred că ţine mai mult de tava pe care o foloseşti şi de ingrediente.
Cei doi băieţi ai mei mă înebunesc să gătesc deşi timpul meu este extrem de limitat ! 🙂
Tu te pricepi,dar sunt mulți care preferă pizza făcută de alții.
Eu mi-am luat un cuptor din asta la mana a doua, se merita investitia, mai ales daca ai doi adolescenti carora le place pizza la nebunie.
____________
Adi de la Echipamente Horeca
Iar dacă ai și o afacere în domeniu,investiția într-un echipament bun poate face o mare diferență față de concurență.