Rânduri și alte gânduri

Paharul cu vin roșu

Stă retras, pe un colț de masă, în semiumbră. Stingher, așa a fost mereu.Nu-i gol, au mai rămas câteva picături pe fundul ușor opac. Semn bun! Cineva, totuși, s-a bucurat de conținutul lui.

Da, așa este! Un cuplu drăguț, tineri, veseli, cu chef de viață. Se iubeau, se iubeau intens. Știe bine acest lucru, cei doi se sorbeau din ochi, își degustau cuvintele unuia altuia, uitând să mai soarbă și din lichidul roșu întunecat care strălucea in razele soarelui. Dar poate că este și vina lui, poate că prima picătură ce a atins buzele cărnoase și roșii a declanșat valul de iubire.

Nu ar fi prima dată când se întâmplă! Folosit și abandonat, așa se simte acum, dar e bucuros, și-a atins scopul. A reușit să aducă un strop de iubire în lumea asta gri.

Pleosc! Un strop de apă plonjează în el, și încă unul….. Ploaia caldă de vară mângâia galeș masa și cu tact reușise să-l facă să se reverse. Ultimile picături , purtate de stropii de apă, au ajuns într-un final pe pământul reavăn strecurându-se la rădăcina unei flori.

Upps! Tocmai am divulgat un secret! Acum știți de ce florile miros a iubire!

2 comentarii la „Paharul cu vin roșu

Orice opinie este binevenită

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.