Fugi …..

Publicat Lasă un comentariuPublicat în Rânduri și alte gânduri

Fugi….. Este atât de simplu să îți rezolvi toate problemele, pur și simplu lași baltă tot și fugi.

Și ce complicat părea la început! Te frământai cum să îți rezolvi problemele, îți storceai creierii, calcule, combinații și mult stres. Și tot această harababură, pentru ce ?

În goana ta nebună către propria salvare ridici în urmă nori negri de praf și nici prin cap nu îți trece că cei din urma ta se îneacă, se sufocă….. Dar poate că știi, dar nu îți mai pasă, tu doar fugi…..

Acum e simplu. Fugi…. Cât te țin picioarele, cât te țin plămânii…. Și când nu mai poți, te oprești un pic, îți tragi sufletul și pornești mai departe. Și doar fugi, fără țel, fără direcție, fără să îți pese de nimic.. Și asta te face fericit. Și fugi….

Înainte îți păsa. Înainte ți-ai rupt bucăți din suflet și l-ai împărțit cu toți cei din jur. Unii se bucurau, alții nici până in ziua de azi nu ți-au spus un simplu „mulțumesc”. Dar nu îți păsa. Erai fericit. Sau cel puțin așa credeai.

Până într-o z,i când ți-ai dat seama că pentru tine nu a mai rămas nimic. Niciodată nu te-ai gândit și la tine. Niciodată nu ți-ai dorit ceva pentru tine. Tu erai un mare zero chiar pentru tine. Și cel mai greu a fost când ți-ai dat seama că ești un zero și pentru cei din jur.

Nimănui nu-i mai pasă atunci când încetezi să mai oferi. Nimeni nu se mai deranjează să îți arunce măcar un banal „ce mai faci?”.

Și atunci te-ai hotărât să trăiești și pentru tine. Și atunci au început și problemele. Pentru că atunci când ai mai încetat să oferi ai devenit automat un egoist netrebnic. Tot ce este rău se întâmplă numai din cauza ta. Tu ești problema.

Și , ca un laș, ai ales să fugi….. Fugi mâncând pământul fără să te mai uiți în urmă. Fugi fără să îți pese că rezultatul o să fie crunt și crud. Fugi, chiar dacă vei rămâne singur și uitat de lume.

Fugi…..

Gânduri la ceas de seară

Publicat Lasă un comentariuPublicat în Rânduri și alte gânduri

Să fii puternic înseamnă să fii invincibil,

superior, semeț, intangibil ?

să fii tare ca o stâncă, cu inima de piatră

și cu privire plină de ură, crudă și acră?


Să fii puternic presupune oare

să fii primul, să ai poziția dominatoare?

să te uiți in jos, cu fală

la cei care duc o viață normală?


Să fii puternic este, poate

acea stare de nesimțire și indiferență la toate ?

Să mergi mereu înainte, nepăsător

să calci pe cadrave, să te simți nemuritor?


Să fii puternic este poate un simplu sfat

primit de la un prieten drag dar îndepărtat?

Este oare un gând bun, un îndemn

să fii tu însuți, să fii totuși tare dar nu de lemn ?


Întrebări care așteaptă răspunsuri,

care te macină între răsărituri și apusuri,

și toate te duc însă spre o altă întrebare:

Să fii puternic, pentru ce oare….?