nonsens

Șșșșt! Taci!

Publicat Lasă un comentariuPublicat în Rânduri și alte gânduri

Șșșșt! Taci!

de ce să vorbești? ce ai tu de spus? și, de altfel, cine ești tu? Ha,ha,ha….. continui să te minți, să crezi că poate cineva, undeva te va lua în serios. deci, gura!

așa e mai bine! e liniște, toată lumea este mulțumită, tu poți să îți continui visele și ideile, dar ai grijă, gura mică! pune-ți masca aia frumoasă, acceptată de cei din jur, lipește-ți rânjetul de oraș, stai drept, privește oamenii în ochi și ascultă-i. ei știu ce este bine și ce nu.

și să nu te superi când te trag de mânecă sau chiar dacă îți dau un dos de palmă peste bot, trebuie să fi făcut tu ceva! poate chiar pentru că scrii chiar acum, fără sens și fără să respecți regulile gramaticale, literare sau orice alt mic amănunt. vezi cum o cauți? și tot tu te plângi!

deci, rezumăm: tu nu ești tu, tu nu gândești, tu nu poți emite o idee coerentă, tu nu ai dorințe, tu….. nu ești tu.

tu ești doar ceea ce trebuie să fii, un model, un tipar, un anonim perfect adaptat și integrat în societate. da am pus punct! ceea ce înseamnă că nu mai ai nimic de comentat!

Șșșșșt!Taci!

Gânduri la ceas de seară-Fantome în haine de om

Publicat Lasă un comentariuPublicat în Rânduri și alte gânduri

Fantome în haine de om

ne ciocnim zilnic unii de alții,

schițăm un rânjet fad

și trecem mai departe.

Și chiar dacă vrem să părem vii

purtând măști serioase sau colorate,

atunci când se lasă seara

redevenim fantome în haine de om.

Dar uneori reușim, nu știu cum,

purtați de noroc sau de oameni frumoși,

să trăim un scurt moment de viață

și visăm să nu mai fim fantome în haine de om.

Vise frumoase, clipe de magie,

toate dispar ca un abur în zare

pentru că nu avem puterea 

de a nu mai fi fantome în haine de om.

Și timpul trece nemilos

și destramă încet, încet,sărăcăcioasele haine

până devin doar petice

iar noi rămânem doar fantome

fără rost și fără forme.

Gânduri la ceas de seară – Ne amăgim.

Publicat Lasă un comentariuPublicat în Rânduri și alte gânduri

Ne amăgim

și alergăm ca nebunii prin lumea asta

și obosim.

Speranțe și vise le aruncăm la gunoi

și le irosim.

Oameni falși, cu chipuri false, cu zâmbete false

lângă noi îi ademenim.

Și ne amăgim.

Prieteni, povești, întâlniri, clipe frumoase

doar pentru a ne preface că trăim.

Succese și realizări ne umplu de mândrie,

dar defapt noi doar dormim.

Și ne amăgim.

Dar totul se va sfârși în clipa în care ne vom întoarce de unde venim.

Adevărul îl vom înțelege, cu infinitul o să ne contopim.

Dar până atunci, ne amăgim.

Gânduri la ceas de seară: Aș vrea să știi.

Publicat Lasă un comentariuPublicat în Rânduri și alte gânduri

Aș vrea să știi

că am tăcut, dar nu am uitat

că ale mele vise le-ai luminat

folosindu-te de culori precum artiștii.

Aș vrea să știi

că mirosul tău nu l-am pierdut,

îl păstrez într-un seif de nedesfăcut

așteptând sfârșitul magic al poveștii.

Aș vrea să știi

că încă aștept să apari miraculos din eter

să îmi dai din nou putere să sper

și să cânte despre noi toți chitariștii.

Aș vrea să știi

că singurătatea mă apasă

și chiar dacă nu se vede, chiar îmi pasă

și lupt și mă zbat precum idealiștii.

Aș vrea să știi……

Gânduri la ceas de seară – Scop

Publicat Lasă un comentariuPublicat în Rânduri și alte gânduri

Rătăcit printre sinapsele minții

adânci precum niște canioane

uscate și modelate de vânturi

tu îți cauți un scop.

Izbit de pereții camerei

precum o frunză purtată de furtună,

ridicat în tavan și trântit la podea

tu îți cauți un scop.

Cu privirea goală și stinsă

trecând prin cel de lângă tine

ca și când nu ar fi din carne

tu îți cauți un scop.

Cheltuind și ultima secundă

din timpul ce trece precum un vifor

peste dealuri și câmpii

tu îți cauți un scop.

Ignorând iubirea

și puținii oameni care mai țin la tine

încerci să îți găsești un echilibru,

un scop.