În Grecia antică mesele pe care se servea mâncarea erau frecate cu frunze de mentă, pentru răcoare și miros plăcut.
Fanarioții au adus și la noi obiceiul în secolul XVIII, familiile înstărite din București și din Tulcea adoptând cu iuțeala acest tabiet de bon ton.
Pentru că servitorii din casele lor ajunseseră să-și dispute cu ardoare sarcina frecării meselor cu mentă, infinit mai ușoară decât tăiatul lemnelor, spălatul rufelor sau alte activități domestice, „a freca menta” a devenit sinonim cu ideea de a păcăli munca.
Semnificația expresiei s-a păstrat până în prezent, dar povestea s-a pierdut.Și, din păcate ,s-a păstrat obiceiul de a păcăli munca.
Acum nu știu cum se împacă activitatea de „tăiat frunze la câini” cu cea de ” frecat menta”, și dacă cei care fac prima activitate sunt mai cu „moț” decât ceilalți.
Știu doar că, după cum merg lucrurile pe la noi, aceste două activități ar trebui introduse în nomenclatorul de meserii.
2 comentarii la „Frecat menta”
Vă salut. Consider că ar fi elegant să se specifice că articolul original a fost publicat pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și îi aparține subsemnatului.
Nicolae C. Ariton
P.S. Pe blogu menționat există și alte articole la fel de interesante, pe care le puteți ultiliza cu încredere, cu singura condiție de a specifica sursa 🙂
Numai de bine!
Mulțumesc pentru comentariu. Acum am citit articolul dumneavoastră care este foarte bine documentat și cu foarte multe informații utile, acest lucru face o mare diferență față de cele 2-3 idei scurte și generale prezentate în articolul de pe acest blog. Ideea a fost comună, originea termenului ” a freca menta”, dar fiecare dintre noi a ales să o prezinte în moduri total diferite. Am militat permanent pentru respectarea drepturilor de autor, de aceea se pot găsi pe acest blog destule articole pe acestă temă, și doresc să vă asigur de buna mea intenție. Aștept un răspuns aici sau în mod privat și sunt deschis să discutăm pe orice fel de temă.