Aș vrea să știi că am tăcut, dar nu am uitat că ale mele vise le-ai luminat folosindu-te de culori precum artiștii. Aș vrea să știi că mirosul tău nu l-am pierdut, îl păstrez într-un seif de nedesfăcut așteptând sfârșitul magic al poveștii. Aș vrea să știi că încă aștept să apari miraculos din eter […]
Rătăcit printre sinapsele minții adânci precum niște canioane uscate și modelate de vânturi tu îți cauți un scop. Izbit de pereții camerei precum o frunză purtată de furtună, ridicat în tavan și trântit la podea tu îți cauți un scop. Cu privirea goală și stinsă trecând prin cel de lângă tine ca și când nu […]
Și plouă, Cerul hrănește iarba, hrănește pământul, Lacrimile ce curg însă usucă sufletul, Drenează venele de sânge, Și natura plânge, plânge. Și plouă, Norii negrii rup lumea asta în două, Sus gri, jos viață plină cu rouă, Noi închiși în case între patru pereți, Afară miros de pământ reavăn și bureți. Și plouă, Și ne […]
Dacă ai tăcut nu înseamnă că ai dispărut, nici că ai găsit un nou început sau că rănile nu te-au mai durut. Dacă ai tăcut nu înseamnă că nu ai mai plâns neștiut sau să zâmbești nu ai mai vrut și nici atât a fost, mai mult nu s-a putut. Dacă ai tăcut și umbli […]
Omul perfid cu două fețe ce vrea pe mine să mă învețe ce înseamnă omenia sinceritatea și prietenia, ar face bine să mă lase să își strângă minciunile în plase și să își vadă de al său drum cu mine nu are ce vorbi nicicum.