Componente de bază ale unei interfețe grafice

Posted 2 comentariiPublicat în Internet

Aproape orice sistem de operare, cu puține excepții, interacționează cu utilizatorul printr-o interfață grafică.  Utilizatorii de Windows sunt obișnuiți doar cu o singură interfață, pe când cei care folosesc Linux sau Unix sunt obișnuiți să aleagă din mai multe tipuri de interfețe grafice.

Dar ce sunt aceste interfețe grafice? Simplu! O interfață grafică este o structură de comandă ce permite utilizatorului să interacționeze cu sistemul în manieră vizuală. Ea are este denumită în mod uzual GUI (Graphical User Interface) și conține pictograme, ferestre și alte elemente grafice.

Alternativa la GUI este CLI (Command-Line Interface) și CUI (Console User intereface), interfețe ce permite comunicarea cu sistemul prin intermediul textului. Dar să trecem la structura GUI.

Majoritatea interfețelor grafice au la bază un sistem de ferestre (denumit uneori și server de afișare) ce este alcătuit dintr-un sistem de tip WIMP (windows – ferestre, icon – pictograme, menu – meniu, pointer – cursor). Vorbind aici despre Linux, sistemul de ferestre cel mai folosit este Xorg care utilizează protocolul X11 (X Window System version 11).

Sistemul de ferestre nu controlează aspectul unei interfețe grafice, ci doar asigură un cadru pe baza căruia se construiește o interfață. O parte componentă a interfeței grafice ce controlează modul de afișare al ferestrelor este administratorul de ferestre (windows manager).

Acesta gestionează dimensiunea și poziționarea ferestrelor, gestionează și desenează butoanele de închidere, minimizare și maximizare, meniurile ferestrei. Cu alte cuvinte administratorul de ferestre controlează cadrele ce împrejmuiesc o aplicație și poziția acestora. Butoanele mai sus amintite, închidere, minimizare, maximizare etc, se mai numesc și decorații de ferestre (windows decoration). Exemple de administratori de ferestre: Metacity, KWin, IceWM etc.

Pentru designul unei interfețe grafice se folosește un set de instrumente de control care este alcătuit din programe și librării ce funcționează împreună cu administratorul de ferestre. Acest set de instrumente definește cum trebuie să arate o fereastră. Apoi administratorul de ferestre desenează și gestionează ferestrele. Exemple de seturi de instrumente: GTK, Qt,,SDL, Motif etc.

Administratorul de afișare(display manager) este ” ecranul de autentificare” care este un program ce gestionează modul de afișare al ecranului de autentificare. Exemple: LightDM, KDM, GDM etc.

Biroul de lucru (desktop) este o fereastră „invizibilă” ce permite utilizatorului să își stabilească un fundal, să își așeze pictogramele, etc. Acesta poate conține și alte elemente grafice cum ar fi lansatorul de aplicații, bara de activități etc.

Mediul de lucru (desktop environment) este o colecție de programe ce determină aspectul standard la interfeței grafice. De exemplu, KDE Plasma Desktop folosește sistemul de ferestre X11, administratorul de ferestre Kwin, set de instrumente de control bazat pe Qt, administratorul de afișare KDM și o suită de programe KDE ( Kate,Konsole,etc..)

Rezumat: Sistemul de ferestre X11 controlează modul de introducere al comenzilor (tastatura și mausul), administratorul de ferestre pune aplicațiile în porțiuni desenate al ecranului denumite ferestre și permite un mijloc de schimbare a dimensiunii acestora, setul de instrumente de control furnizează aspectul pe care un administrator de ferestre trebuie să îl deseneze. Acest set de instrumente spune administratorului de ferestre, de exemplu, unde trebuie plasate butoanele de închidere, minimizare, maximizare, etc. și cum trebuie sa arate ele. Administratorul de afișare permite utilizatorului autentificarea și alegerea mediului de lucru (dacă are mai multe medii de lucru instalate). Lansatorul de aplicații, bara de activități etc.  permite lansarea de aplicații, accesul la fișiere etc.

Toate aceste programe lucrează împreună pentru crearea aplicațiilor ce le vedem noi pe ecran și determină modul de interacțiune între utilizator, interfață grafică și sistem.

Sursa miniatură.

Calculatorul tău personal poate salva vieți

Posted 5 comentariiPublicat în Internet

Sună cam pompos titlul, pare o exagerare, însă este un adevăr simplu. Poți să salvezi vieți folosindu-te de calculatorul tău personal!

Până să intru în detalii, permiteți-mi să vă adresez o întrebare: La ce folosiți în principal calculatorul personal?

Răspunsuri previzibile: „stau” pe rețele de socializare, mai văd un film, ascult muzică, citesc, mă joc etc. Lucruri banale pentru unii, lucruri normale pentru alții. Cert este că mulți își doresc pentru aceste activități cel mai bun procesor, cea mai bună placă video, câtă mai multă memorie ram. Bani investiți, nu puțini, însă dacă stăm să ne uităm mai atent nu folosim întotdeauna toată puterea de calcul al mașinii noastre.

Resurse risipite pot spune. Și nu mai pun la socoteală faptul că, de multe ori calculatorul merge ore întregi fără să avem nicio activitate.

Aici am vrut să ajung. Cunoșteam proiectul de mai mult timp, însă nu i- am dat prea mare importanță. De câteva zile însa am studiat un pic mai cu atenție și m-am hotărât să mă alătur și eu. Este vorba despre Wolrd Community Grid, un proiect prin care se adună putere de calcul din întreaga lume pentru diferite proiecte științifice, în special în domeniul sănătății.

Altfel spus, atunci când nu folosim calculatorul sau chiar în timpul activității de zi cu zi putem pune la ” bătaie” o părticică din resursele procesorului, ale memoriei ram, ale hard diskului pentru efectuarea unor mici sarcini din cadrului unui proiect ales de noi.

Totul este la vedere, putem controla câte resurse alocăm, cum se vor folosi și când, vedem sarcinile active și cele pe care le-am efectuat. Pare simplu? Așa și este!

Încercați! Nu va costă absolut nimic și cred că puteți câștiga o mulțumire sufletească.

Puteți accesa proiectul utilizând legătura de mai sus.

calculator personal

sursă liberă

Programele cu sursă liberă în administrația locală

Posted 2 comentariiPublicat în General

Șocurile crizelor economice din ultimii ani și-au lăsat urme adânci în bugetele administrațiilor locale și nu numai. Fiecare caută soluții pentru eficientizarea costurilor și pentru reducerea cheltuielilor. Din păcate primele vizate sunt investițiile, apoi bugetele de salarii.

Un lucru aparent lipsit de importanță poate însă să aducă o economie substanțială și beneficii pe termen lung. Acest lucru este legat de trecerea de la programele informatice cu licență utilizate în prezent în administrație la programele cu sursă liberă care sunt gratuite.

Exemple de reușite sunt destule, unul dintre acestea fiind anunțul administrației din München  care a raportat o economie de 10 milioane de euro în urma acestei acțiuni.

Drumul nu a fost simplu, el a început în 2003, însă rezultatele sunt grăitoare.

În principiu pașii sunt destui de simpli:

-Alegerea unui sistem de operare simplu și stabil, cu asistență tehnică puternică din partea comunității și al firmei care finanțează proiectul. Administrația din München, că tot am folosit-o ca exemplu, a început cu sistemul de operare Debian, trecând în final la Ubuntu.

-Alegerea strictă a programelor ce vor fi folosite. Am văzut destule cazuri pe la noi, prin diferite birouri, tot felul de aplicații și uneori chiar unele jocuri care nu aveau nici-o legătură cu destinația acelui calculator. Dacă se ia în considerare acest aspect, atunci cred că productivitatea poate crește, stabilitatea sistemului la fel, evitându-se tot felul de erori de sistem și timp pierdut.

Pornind de la ideea de mai sus aceeași administrație dată exemplu a reușit să își creeze propriul sistem de operare (bazat pe Ubuntu) simplu, eficient și sigur, cu aplicații strict necesare activității fiecărui domeniu în parte.

– Adoptarea acestor programe cu sursă liberă reprezintă și o mai ușoară colaborare și interacțiune cu cetățenii plătitori de taxe și impozite. În felul acesta acorzi o șansă tuturor de a avea acces și de a utiliza aceleași programe fără să fie nevoiți să achiziționeze la rândul lor  licențe informatice, iar cei care deja le au în posesie, se asigură o interoperabilitate sigură și eficace.

Pași în această direcție au început să se facă, un pic timid dar totul are un început. Așa cum am mai spus într-un articol mai vechi Ministerul Educației a făcut un pas important în acest sens, unele instituții lucrează de ceva ani numai cu asemenea programe și nu au nici-o problemă. Exemplu: Agenția Sanitar-Veterinară din România care din 2005 folosește exclusiv programe cu sursă liberă pentru sistemul de înregistrare a animalelor din România.

O muncă imensă, cu baze de date complexe și care pur și simplu funcționează fără nici un fel de probleme.

Se poate, dar nu se vrea. E nevoie doar  de puțină voință, de puțin curaj și de un pic de spirit civic. Sper că se vor mai face pași în această direcție, sper să pot ajuta cumva și eu, chiar dacă doar prin promovare, sper că vom aveam posibilitatea de a fi liberi să alegem ce este mai bine pentru noi înșine.

Sursa miniatură

platforma wordpress

Problemă de găzduire sau de WordPress?

Posted 4 comentariiPublicat în Internet

REZOLVAT! Am schimbat versiunea de PHP instalată pe server (din fericire am această opțiune în CPanel). Aveam instalată versiunea 5.4.28 și am făcut un downgrade la 5.2. Se pare că există unele incompatibilități, acum sunt pus pe săpat și testat. Când voi ajunge la o concluzie clară voi scrie un articol pe aceasta temă. Mulțumesc celor care mi-au dat sfaturi.

Sunt un autodidact. Când nu știu ceva, mă încăpățânez și fac tot posibilul să învăț și să rezolv problema apărută. Chiar dacă nu reușesc întotdeauna, dar măcar știu că am încercat. Astfel am procedat și în momentul în care am pornit aceasta aventură în on-line. Mai întâi am cerut ajutor, am întrebat în stânga  și în dreapta, dar apoi am început să îmi rezolv problemele singur, în special cele tehnice. Așa am învățat un pic de HTML, un pic de CSS, un pic de php, câte un pic din fiecare. (mai mult…)