General

Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă

Un proverb străvechi precum și cel latin ” Mens sana in corpore sano „, dar nu despre proverbe vreau să vorbim, ci despre ….fuga. Fuga sau alergatul are diferite roluri în viața noastră.Este folosită în multe feluri și în diferite moduri.Dacă stam și analizăm un pic proverbul din titlu, atunci fuga nu e ceva prea bun  în prima parte. Fuga de rușine este practicată pe scară largă, chiar dacă nu este recunoscută mereu. Rușinea conform DEX-ului înseamnă un sentiment penibil de sfială, de jenă provocată de un insucces sau o greșeală. De ce să fugi, să te ascunzi dacă ajungi în acestă situație? N-ar fi mai corect să accepți cu demnitate faptul că ai greșit și să înveți ceva din acest lucru pentru a nu-l mai repeta? Ar fi mai corect, dar suntem oameni, avem orgolii, avem interese, avem cercuri de prieteni, familie și de cele mai multe ori alegem să fugim, să ne ascundem. Oare nu provocăm în acest fel un obicei, o portița de scăpare pe care ne va fi simplu să o folosim atunci când greșim? Și când mai putem să schimbăm starea aceasta? Ori niciodată,ori prea târziu.

În partea a doua a proverbului găsim și parte bună a fugii. Da, o susțin cu tărie, fuga e sănătoasă. Alergatul, mișcarea, plimbatul în aer liber e mai bun decât toate medicamentele la un loc. Noi suntem făcuți pentru activități sportive, suntem o specie de vânători, iar un lucru esențial în perpetuarea și dezvoltarea noastră ca oameni a fost posibilitatea de mișcare și adaptare la mediu. Trecerea de la mersul patruped la cel biped ne-a sporit viteza de reacție, viteza de a vâna, viteza de a călători și de a descoperi noi teritorii.Și uite așa încet încet am ajuns în zilele noastre, când cu ajutorul inteligenții noastre sclipitoare, am inventat tot felul de metode și obiecte care să facă în locul nostru aceste activități.

Cică nu mai avem timp, suntem ocupați, așa că mâncarea vine de la supermarket gata preparată , adio vânătoare, ne uităm la documentare cu telecomanda în mână, adio călătorii, discutăm în fața monitorului,adio întâlniri cu prietenii.Acest fenomen are și un nume: SEDENTARISM. Se depune straturi -straturi, ca un sediment, se așează și crește de la o zi la alta. Eu îi mai spun LENE.

Dar am inventat și pentru această situație o metodă de compromis. Putem face mișcare acasă, cu telecomanda în mână sau cu monitorul în față,utilizând aparate de genul acesta pe care le putem lua chiar de la hypermarket, de la Real de exemplu. Sunt folositoare? Decât deloc, mai bine și așa. Evident că nu poate înlocui mișcarea în aer liber, dar totuși dacă le folosești e un mic plus. Dezavantajul este că poți găsi ușor motive să nu le folosești. Nu te vede nimeni la tine acasă îți zici, hai că ajunge numai 5 minute, sau beau berea asta și apoi mai fac încă 5 minute.

Afară nu prea merge lucrul acesta,că intervine prima regulă de mai sus, adică rușinea,te vede lumea, ai orgoliu și mai bine fugi repede acasă.

Și dacă de la parc până acasă sunt vreo 2 km atunci….Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă!

Sursa foto

Am scris acest articol pentru SuperBlog 2012.

Orice opinie este binevenită

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.