Suntem în frenezia pregătirilor pentru sărbătorilor pascale. De fapt sărbătorile vor începe chiar de mâine, unii,profitând de acest lucru, au obținut chiar un mini concediu frumușel. Dar, eu mă gândesc acum, la cum voi vedea eu aceste sărbători de Paște din perspectiva unui simplu observator de pe margine.

Deci, vom începe cu 1 Mai. Sărbătoarea Muncii sărbătorită prin nemuncă.

Așadar, vor fi o categorie de persoane care iau banii mamei/tatei/bunicii și o taie la mare. De ce ? Cică pentru a se distra. Se îmbată muci, dorm prin boscheți sau direct pe nisipul plajei, de cele mai multe ori dau afară tot ce s-au chinuit să bage în ei. Mamă ce distracție! Și jurnaliștii titrează : Tinerii se distrează zi și noapte în stațiunile de pe malul mării! Ce frumos!

Apoi sunt altă categorie care pleacă în natură. Și săraca natură n-are unde pleca pentru a scăpa de ei! Invadează câmpul,  luminișul, pajiștile, marginile drumurilor, malurile apelor cu grătare, cu PET-uri, cu pături, cu corturi, cu pungi, cu resturi alimentare. Stau întinși printre gunoaie și spun cu nonșalanță : N-am făcut eu! Ceilalți!

Cei mai cuminți fac grătarul între blocuri. Pute cartierul a Masterchef, arome peste arome, urlete, hăhăieli, sticle sparte.

Evident că elementul esențial în toate aceste aventuri este nelipsita manea. Lălăituri, aoleuri, dușmani, bani, haur….

Apoi vin zilele de Paște. Cred că o luam de la capăt. Iar grătare, iar manele, iar băuturi, iar…..

Eu un singur lucru nu înțeleg; De ce se petrece la o înmormântare? Că, nu vreau să intru în detalii teologice, esența acestor zile se poate rezuma așa: Sacrificiu suprem, înmormântare, durere, minune, Înviere.

Bucuria trebuie să fie în interior, să curețe acel loc, să ajungă încet încet la suprafață, aducând o schimbare în exterior.

Vai de capul nostru ce ne paște de Paște!

Sursa foto