Rânduri și alte gânduri

Atunci când viața te lovește în plex

viața

viațaInima începe să îți bată cu putere, sângele fierbe, venele pulsează. O căldură începe să te cuprindă din cap până în picioare. Răsuflarea îți este tăiată. Disperat încerci să iei o gură de aer, măcar o gură. Dar nu poți. Copleșit de neputință te apleci, te lași în genunchi, doborât de durere.

Ah, durerea asta. Îți irită fiecare terminație nervoasă, te face să tremuri, să țipi. Dar nu iese decât un geamăt  înfundat, abia perceptibil. Reușești în cele din urmă să inspiri un pic de aer proaspăt. Simți cum oxigenul începe să îți străbată întregul corp revitalizându-l. Cu curaj începi să respiri din ce în ce mai repede, sorbi aerul de parcă ție frică să-l pierzi din nou.

Gândurile te cuprind încet. Ce s-a întâmplat? Cum a fost posibil? Oare cine a fost de vină? Întrebări, răspunsuri și iar întrebări. Te așezi pe scaun,îți pui capul în mâini și încerci să pui totul în ordine. Durerea însă persistă, undeva acolo în fundal și asta te deranjează.

Ai fost lovit! Da! Asta s-a întâmplat! Dar cum, când, unde ? Of, iar întrebări!

Bei un pahar de apă, mai umpli un pahar și o lacrimă își face loc pe obraz. Ai fost trădat de cel de lângă tine! Nu se poate, îți strigi în tine, nu se poate! Și încă o lacrimă își croiește drum către bărbia ta.

Ba da! E adevarat! Ai fost trădat de cel de lângă tine! Tot ce  ai clădit, tot ce ai visat, tot ce ai agonisit, tot ce ai suferit, tot ce te-a bucurat, absolut tot s-a năruit! Bucată cu bucată, piesă cu piesă, totul a devenit praf și pulbere!

Viața e parșivă, tocmai ți-a administrat o lovitură în plex! Nu te iartă, chiar dacă tu o consideri la un  moment dat frumoasă, minunată, împlinită, vine vremea în care te lovește cu cruzime.  Nu are sentimente, nu are regrete, lovește și atât.

Ce faci acum?  Te dai bătut? Ești un laș și fugi? Îți spui: „Asta-i viața! ” și o iei de la capăt? Te scuturi de praf, îți îngrijești rănile și te ridici drept. demn și o înfrunți?

Of, iar întrebări, iar răspunsuri și din nou întrebări…..un ciclu ce nu se mai termină

Sursa foto

4 comentarii la „Atunci când viața te lovește în plex

  1. Dacă nu ar fi trădări, cum am putea aprecia fidelitatea ?
    Un bunic (tataia) îmi spunea că dacă vrei să o ai, ia-ţi un câine !

Orice opinie este binevenită

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.